În fiecare lună, în fiecare familie, are loc un mic exercițiu de guvernare: veniturile intră, cheltuielile pleacă, iar undeva între ele se joacă liniștea financiară. Bugetul personal nu este cu nimic mai puțin serios decât cel al unei companii sau al unui stat — doar că impactul îl simți direct în frigider, în facturi și în somnul de noapte.
Specialiștii Băncii Naționale a Moldovei spun că bugetul personal are două funcții esențiale: planificare și control. Primul ne ajută să știm unde vrem să ajungem. Al doilea — să verificăm dacă am și rămas pe traseu.
De la hârtie la aplicație: cum începe disciplina financiară
Primul pas este banal și decisiv: să notezi tot. Azi, acest lucru e ridicol de simplu — aplicații mobile, online banking, categorii automate de cheltuieli. Dacă plătești preponderent cu cardul, în 3-4 luni ai deja o hartă financiară mai precisă decât orice memorie umană.
Abia după această perioadă începe adevărata planificare.
Veniturile: nu toate sunt la fel
Nu orice ban care intră are aceeași greutate. Există:
Venituri stabile — salarii, pensii, burse, chirii, dobânzi.
Venituri temporare — proiecte, joburi sezoniere.
Venituri ocazionale — premii, cadouri, moșteniri.
Apoi, dincolo de frecvență, există natura lor:
- Active — le câștigi prin muncă (salariul).
- Pasive — banii muncesc în locul tău (dobânzi, chirii, investiții).
Planificarea serioasă se face pe veniturile stabile și temporare, dar independența financiară se clădește în timp, mai ales din veniturile pasive.
Cheltuielile: acolo unde se decide totul
Moldovenii cheltuiesc după o structură deja bine documentată de Biroul Național de Statistică. În 2023, gospodăriile au împărțit bugetul astfel:
- Produse alimentare – 40%
- Locuință, apă, energie – 18%
- Îmbrăcăminte și încălțăminte – 8%
- Transport – 7%
- Mobilier și întreținerea locuinței – 5%
- Sănătate – 4%
- Telecomunicații – 4%
- Restaurante și hoteluri – 3%
- Recreere și cultură – 3%
- Băuturi alcoolice și tutun – 2%
- Educație – 1%
- Alte cheltuieli – 5%
Dar cifrele sunt doar context. Deciziile vin după aceea. Regula e simplă:
- Tai întâi cheltuielile opționale.
- Raționalizezi cheltuielile obligatorii.
Câteva trucuri care funcționează în viața reală: fă lista de cumpărături înainte să intri în magazin, cumpără în grup la prețuri angro și urmărește programele de eficiență energetică — uneori cele mai mari economii nu vin din economie, ci din tehnologie.
De ce bugetul trebuie să lucreze pentru tine
Planificarea financiară nu e despre restricții, ci despre direcție. Un buget bine construit are trei obiective:
- Pe termen scurt – vacanță, obiecte personale.
- Pe termen mediu – educație, mașină.
- Pe termen lung – locuință, investiții, venit pasiv.
De regulă, specialiștii recomandă:
- 10% sau mai mult din veniturile stabile spre obiective clare;
- veniturile ocazionale — direcționate integral spre cel mai important obiectiv al momentului;
- un fond de urgență de 3–6 salarii, păstrat într-un instrument sigur și accesibil.
Iar economiile? Nu le ține în numerar. Inflația le mănâncă în tăcere. Depozitele și investițiile sunt modul în care banii își iau, în sfârșit, propriul job.


